Ploua din nou in asta zi cu soare
Un nor gelos a inceput sa planga.
Iubea o raza de lumina
Ce soarele o arunca in sus.
O imposibila iubire pentru cei doi
O eternitate franta, o minciuna
Sperantele desarte, risipite-n ranchiuna.
Ploua si in sufletul meu
Oftez adesea si plang ne-ncetat
Iubirea ce in veci n-a existat.
Un mare gol ma doare,
Un vesnic pustiu ma bantuie si moare
O raza de lumina ce rataceste-ades
Un nor gelos ce plange far-deinteles
Potop de lacrimi calde,
Un val de mare scalda.
Un tarm arid si vested
O viata goala fara de iubire
Si peste toate astea, ploua din nou cu soare
Foarte tristă această poezie unnie, dar este superbă, mi-au dat lacrimile.
RăspundețiȘtergereMi-a placut mult ideea de a ploua cu soare. Oricum iti multumesc din nou
Ștergere