Flautul, fermecat a inceput sa cante
Iar multe sentimente in rand s-au asezat
Sa-l urmeze oriunde a plecat.
Cantecul rasuna si ecoul ii raspunde.
Pasari cu aripi frante
Se cuibaresc pe varf de munte
Ingana-ncet ecoul clar
O furtuna in ultimul pahar.
Chiar daca vara-ncet a trecut
Noi vom ramane raniti cu glasul mut.
Un nor opri-va soarele sa straluceasca
Un suras va pieri si-apoi incet va fi sa creasca
O inima de fata usor va-ncepe sa palpite
Cand va zari baiatul ce-l iubeste-n taina
Un cantec va fi si mii si mii de soapte
Un simplu "te iubesc, mi-e dor"
Apoi un falfait de aripi incet, usor
Iubirea va zbura in largul zarii
Iar noi pieri-vom in adancul marii
Parcă asculţi un concert al sufletului pe versurile tale, sunt aşa frumoase.
RăspundețiȘtergereImi pare rau ca nu stiu cum sa pun si muzica la ele. Dar in curand voi invata si asta. Multumesc de apreciere
ȘtergereAi o leapsa de la mine.
RăspundețiȘtergerehttp://miiutachan.blogspot.ro/2012/08/leapsa-de-la-domnul-vasile-dumitru.html