Încerc

Încerc s-ating nemărginirea

În fiecare zi eu zic

Că voi atinge nemurirea

Şi apoi încet eu pic.

Mereu în largul mării-albastre

Am căutat iubiri ascunse

Şi mă uitam la stele şi la astre

Găsind iubirile promise.

Ce rost mai are nemurirea?

Când pe pământ te pierzi uşor

Colo în zare e nemărginirea

Pe care ai pierdut-o într-un nor.

Şi plâng adesea fără lacrimi

Când un gând de tine vine

Îmi amintesc iubirea care ţine

Purtând în braţe mii de crini.

Dar lacrimile se usucă tot mereu

O clipă s-a oprit din zbor

Un falnic, tandru curcubeu

Se oglindeşte în acel dor.

Şi te-am iubit, iubite

Şi încă te iubesc

În mii şi mii de vise

Eu încă te doresc

Să te iubesc.