Cuvinte goale

In miez de noapte iata
Un gand iar ma-nfioara
Ce vreau a spune...
Nu stiu nici eu macar.
Azi m-am simtit iar trista,
Si mi-am dorit s-o spun
Dar am avut surpriza
Sa vad ce goale sunt,
Cuvintele ce scriu acum pe foaie;
Sunetul lor ma doare si ma-nmoaie
Nu spun nimic si totusi
Sunt atat de grele
Ma dor iar umerii,
De a lor povara.
Suna strident si fara-nsemnatate.
Ma dor cat sunt de grele si uscate.
Si ma gandesc ca e nedrept
Si fara de-nteles
Toata povestea asta.
Ma doare fiecare cuvant pe care-l scriu,
E atat de gol si de ne-nteles,
Nici lacrimi nu imi vin de suparare
Si totusi sunt goale si de neanteles,
Au sunetul plin de tristete
Au chipul fara batranete,
Si totusi sunt iar goale si de neanteles....
Si apoi....le-am sters

Reminiscente

Un fluturat usor de gene,

Sufletul mi-a incalzit,

Trezind la viata

O inima impietrita fara de fata.

Nu mai credeam, nu mai speram

Sa fie, un foc de agitat iubirea

O ingropasem adanc intr-un neant

Si o acopeream mereu cu frunze,

Cu frunzele uitarii de margean.

Dar ochii aceia asa d-angelici

Cu sclipiri de valuri inspumate

Ma cautau si incercau idilici

Sa-mi dea din nou o dragoste curata.

Si ce fiori imi strabateau iar trupul

Si cat de mult doream imbratisarea,

Simt si acum furnicile cum zboara

Si nu se potolesc  ferit-a sfantul.

Inca imi plac fiorii astia multi din mine.

Imi trezesc din vechile-amintiri,

Cand eram doar o copila,

Ce mult as vrea sa mai fiu iar.

Si toate astea vin din nou la mine

Cauza fiind un fluturat usor de gene….